amintiri.siropos.

deschid sifonierul. in spatele hainelor gasesc asezata cuminte pe raft o cutie. o cutie mare. albastra. e grea. o scot cu grija sa nu daram ceva. o asez pe pat.

ridic capacul pe care e desenata corabie. draguta cutie. in cutie sunt asezate albume. albume vechi, albume mai noi.... niste poze obraznice pe care nu am apucat sa le clasez de cand cu fotografiile digitale stau stinghere pe fundul cutiei.

cautam o poza. am gasit o dupa ce am cercetat toata cutia cu albume. soarta a facut ca acea poza sa fie tocmai in ultimul album care mi a cazut in mana. datorita ei mi am retrait o parte din viata. o parte mica si selectiva ce i drept.. dar draguta.

pozele de cand eram bebelus m au emotionat mereu. ma uit foarte atent la poze si ma vad acolo. eu. o eu care nu seamana decat vag cu mine. o eu mica si draguta. un ghemotoc mic cu ochii mari si curiosi. mereu mi am dorit sa ma tin in brate pe mine. mereu am incercat sa ma pun in pielea celor care mi au facut poze ca sa pot sa ma vad cu ochii mei pe mine. din pacate nu se poate. totusi ma bucur enorm ca exista poze. ma bucur ca au fost inventate. ma bucur ca acum pot si eu, o nostalgica a vremurilor apuse sa ma vad pe mine in diferite ipostaze.

deasemenea ii vad pe mama si pe tata. mult mai tineri decat sunt acum. niste lacrimi urca in sistem si tocmai coboara pe exterior. incerc sa mi aduc aminte cat de fericita eram atunci. acum fericirea are alt gust.

gasesc poze din generala intre cele mai bune prietene de atunci ,cu care acum nu mai tin legatura aproape deloc. si totusi.. ne au legat atat de multe nazbatii... atat de multe barfe de fetite mici si proaste. nu. timpul si a spus cuvantul. fiecare si a vazut de drum. dar au ramas pozele. dovezi ca undeva, candva a fost o prietenie .

urasc ca de prin liceu pozele digitale si au spus cuvantul definitiv. imi place sa pastrez multe poze in calculator, dar parca nu e la fel ca atunci cand scoti cutia cea verde plina de praf si rascolesti cu mainile tale in amintiri de tot felu.

amintirile. e amuzant procesul asta al vietii. ceea ce odata ti se parea atat de important acum nu inseamna nimic. de ce nu pastram un loc pentru fiecare moment important din viata noastra? de ce din ditai creierul si ditai corpu nu putem sa folosim decat foooooarte putin ca sa pastram tot prin ce trecem in viata?

ce bine ca exista poze. amintiri dulci amintiri.